Inceput de poveste?

     Parca m-am mai aprins eu de cateva ori pentru un barbat, dar parca nu atat de intens ca acum. Sper sa nu ma paraseasca fluturii din stomac cand ma astept mai putin. Sunt inca insurat cu ea, nu-mi mai pasa, ma simt singur singur in doi cu ea si ma gandesc doar la el de cand l-am cunoscut. A plecat de acasa . A facut-o pentru prima oara. A facut-o din cauza mea sau din cauza ca s-a creat o scanteie spre ceea ce ne place amandurora mai mult sa simtim.

     Chiar daca suntem amandoi casatoriti mi se pare atat de interesanta povestea noastra, cum doi barbati maturi si cu trecut de casnicie sa se poate intalni aproape fara sa se vada mai intai online si doar dupa ce ne-am vazut in semiobscuritatea din masina, sa iasa asa ceva senin de placut pentru sufletul nostru.

     Nu ma pot pronunta ca ar fi vorba de iubire, ci de acel sentiment placut, cald pe care il ai atunci cand stii ca cineva deabia asteapta un telefon, un sms de la tine si deabia se poate exprima atunci cand sunt fata in fata, chiar si prin tacere.

     Ce sentimente ciudate…fata de un barbat, da, fata de un barbat cu suflet mai mare ca al meu. Nu doresc sa ma prefac ca exista o diferenta destul de mare de varsta intre noi, dar nu conteaza.

    Suntem amandoi la distanta unul de altul, dar parca cand vorbim, parca am fi unul langa altul si asta este impulsul pentru viitoarele noastre intalniri pline de sarutari si imbratisari sincere. De ce as iubi, simti altfel pentru unul mai vanjos, mai tanar, mai brunet cand el face cat 10 barbati la un loc.

    As vrea sa-i spun ca vreau sa fiu speranta lui cea mai mare de a trece peste problemele vietii. Nu imi pot opri gandurile despre tine si nu vreau nici sa incerc.