Muzica
ma inspira in tot ceea ce fac. Ma ghideaza in viata, ma sprijina moral, imi da
vointa, putere si optimismul de care am nevoie sa merg mai departe cu brio in
viata asta. De obicei melodiile cu versuri de dor sau tragedii ar trebui sa-ti
induca o stare de melancolie sau depresie, dar mie nu-mi provoaca decat stari
de bine unele din ele. Zilele acestea am ascultat pe repeat Crush si Alexandra Ungureanu
cu piesa lor noua ‘Nu am aripi’. E o piesa care ar trebui sa-mi provoace pareri
de rau, dar nu mi le provoaca.
Astazi
mi-am zis sa incerc sa nu ma mai las influentat deloc de pesimismul unora.
Nu-mi face bine deloc. Am trait 11 ani alaturi de o persoana pesimista si nu
mai vreau sa traiesc cu optimism in buzunare pentru altii tot timpul. Mai vreau
sa-mi pastrez si mie putin. Am sa-l ofer doar celor care chiar il merita pentru
ca stiu cel putin doua-trei persoane care il merita macar imprumutat.
Am
sa continui sa public linkuri pe facebook din ceea ce ascult cu mare drag si
ceea ce recomand si altora.
Cu
fosta sotie sunt inca in relatii bune si vorbim zilnic, ne vedem macar o data
pe saptamana la mine, la ea sau in oras. Vreau sa continui sa-i dau sfaturi sa
treaca mai usor peste starea sufleteasca proasta pe care i-am provocat-o. O fac
din datorie, din mila? Nu stiu. Am remuscari oare? Inca tin la ea mult, dar nu
cred ca mai poate fi vorba de iubire, altfel nu mai faceam pasul despartirii si
totusi inca ma simt confortabil de bine in preajma ei. Sentimentele pe care i le-am
provocat odata cu despartirea imi imaginez cat de greu sunt de sters cu
buretele.
Cu
L am avut o pauza de doua zile de nevorbit. L-am simtit ca e ceva. I-am lasat
cateva mesaje offline si mi-a raspuns intr-o propozitie. Stiu. Ii fac rau, dar
nici bine mie nu-mi fac fiindca stiu ce a fost, ce este intre noi. Este ceva
diferit, este ciudat, de nedescris. Prieten bun asa cum imi este, imi accepta
cu greu ceea ce-i povestesc despre altii cu care ma vad, fac sau nu sex cand el
este acolo departe intre munti. Sa nu-i spun si sa-l mint m-ar face sa ma simt
si mai prost. Daca ar fi fost la campie cu siguranta pasii nostrii s-ar fi
intalnit mult mai des. Am un gol in suflet acum cand scriu aceste randuri
gandindu-ma la ce-ar fi putut fi intre noi, daca am fi fost mai aproape si am
fi putut sa ne vedem mai des. Inima mea nu a uitat de tine.
Astept
episodul 4 cat mai curand.
http://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&v=spPmKQfrixM&NR=1
