Sambata, orele 11 dimineata, ma suna prietenul meu G sa mergem la sala. Incerc sa ma dezmeticesc dupa o seara cu alcool si fum si-mi fac echiparea de sala. Nu prea e chef, spor, dar trag de mine.
Revenim la o cafea la mine, apoi iesim in parc pe role. Se apropie ultima seara de nebunii. Planurile sunt deja puse in miscare, oarecum. S-a intamplat asa cum ma asteptam. Am gasit cu cine sa ies, sa ma vad in club pe ultima suta de metri. Stabilesc sa ma vad pentru prima oara cu cineva in club, dar intre timp reusesc sa-l conving pe I sa mearga si el in club. Ma bucur ca a reusit sa ajunga si el in club. Seara aglomerata, plina de fum, ritmuri nu prea antrenante, lumea parca nu avea asa chef de distractie ca alta data.
Dupa cateva schimburi de sms-uri reusesc sa ma intalnesc la intrarea in club si cu tipul cu care initial trebuia sa ma vad si sa-mi petrec noaptea acolo. Ne-am salutat si atat, din pacate, nu am vrut, nu am simtit ca ar putea fi mai mult.
Ma mai intalnesc cu cateva persoane cunoscute, fac cunostinta cu altele noi, incerc sa prind ritmul, dar parca nu reusesc. I vrea sa plece, ies cu el afara, stam aproape rezemati de peretele clubului, ne privim cu subinteles, vrem sa ne sarutam, dar suntem “out in public”. Vrem amandoi sa o facem. Pana la urma ne sarutam usor, incitant, si ne despartim cu greu.
Ma intorc jos in club, mai stau pret de sfert de ceas si ies. Ma indrept agale spre Unirii, afara e cald, visez, vorbesc la telefon.
As fi vrut mai mult de la aceasta seara. Probabil voi avea parte de mai multa distractie data viitoare.
